Home / Despre Comuna Berislăvești / Istoria locului

 

Descoperiri arheologice intamplatoare (doua ciocane de piatra din neolitic) dovedesc existenta omului pe aceste meleaguri din vremuri stravechi. De asemenea castrul roman si edificiul termal, construite de arcasii sirieni in anul 138 e.n., in centrul satului Radacinesti, dovedesc existenta milenara a localitatii.

Primul document dateaza din 9 iunie 1507, cand domnitorul Radu cel Mare intareste lui Stanila, fiului sau Stoian si fratelui acestuia, Paus cu fiii lui, stapanirea asupra unor ocine in Stoenesti, cumparate de la Oprea parcalabul. Astfel de documente s-au gasit de la domnitorii: Mihai Viteazul , Neagoe Basarab, Vlad Vintila, Radu Paisie, Mircea Ciobanul, Mihnea Turcitul, Matei Basarab, Grigore Ghica.

Cel mai reprezentativ dregator, care a stapanit pamanturi in Berislavesti, a fost vel serdarul Sandu Bucsenescu, care in anul 1760, aprilie 15 a redactat testamentul Sfantului Schit Berislavesti. Tot in anul 1760, decembrie 06, acesta aflandu-se grav bolnav la Craiova, redacteaza testamentul asupra destinatiei averii sale din Berislavesti si alte locuri, prin care prevede ca la Schitul Berislavesti, sa ia fiinta o scoala gratuita pentru copii saraci de aici si imprejurimi, scoala care incepe sa functioneze in chiliile   schitulului in anul 1762.

Ecourile revolutiei lui Tudor Vladimirescu ajung si pe meleagurile comunei noastre, care au servit, probabil ca adapost celor adunati sub steagul acestuia, dovada fiind unele toponime ca Dealul Pandurului din satul Dangesti. Conform catagrafiei din anul 1838, a judetului Arges, comuna Berislavesti avea: 76 case, 643,5 pogoane teren pamant lucrat, 99 cai, 162 boi, 222 vaci, 1031 capre, 386 porci, 70 stupi, 16.744 pruni, 314 pogoane fanete.

In anul 1859, Costache Cristescu ia parte la Divanul Ad-hoc al Tarii Romanesti. La razboiul de independenta din anii 1877-1878, participa multi locuitori ai comunei, cum ar fi: Gheorghe Voica, Constantin Udrea, Grigore Contes, Grigore Manole si altii.

In toamna anului 1916, pe Dealul Magura si in Zavoiul Berislavesti , au loc lupte intre ostasii romani si nemti timp de 10 zile, marea parte a locuitorilor comunei fiind refugiati la Galicea. In urma luptelor din 6 si 8 noiembrie 1916, se pierd pozitiile ocupate de romani pe liniile Calimanesti – Scaueni – Suici, in fata Diviziei a 16-a germane. Au fost deteriorate primariile din Berislavesti si Dangesti, bisericile au fost devastate, au fost batuti cetatenii care nu declarau bunurile detinute. Din comuna Berislavesti si-au dat viata pe campul de lupta un numar de 83 soldati, 7 gradati si un ofiter. Si in cel de-al doilea razboi mondial au participat foate multi barbati, atat pe frontul de est cat si pe cel de vest, dupa eliberarea tarii.